Cum s-a nascut berea blonda

Aceasta drojdie, denumita "saccharomyces eubayanus", ar fi fost transportata in urma cu 500 de ani, de pe o plaja din America de Sud, pe o bucata de lemn sau in stomacul unor muste drosofile, pentru a ajunge intr-o pivnita sau intr-o manastire din Bavaria, unde fabricantii de bere isi pastrau produsele, afirma autorii studiului.

Drojdia "emigranta" a fuzionat cu o "verisoara" indepartata, "saccharomyces cerevisiae", o drojdie utilizata de multe milenii in Europa si in Asia pentru a face sa creasca aluatul de paine si pentru fermentarea vinului si a berii.

Drojdia hibrid care a rezultat a permis obtinerea de bere blonda, denumita "lager" inca din secolul al XV-lea in Bavaria, explica autorii, al caror studiu a fost publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

In prezent, piata mondiala de bere blonda, care reprezinta majoritatea brandurilor de bere, valoreaza circa 250 de miliarde de dolari pe an.

Oamenii de stiinta si producatorii de bere stiau de mult timp ca aceasta drojdie capabila sa produca o fermentare la temperaturi scazute era de fapt un hibrid, insa nu cunosteau pana la acest studiu natura microorganismului care fuzionase cu "saccharomyces cerevisiae" pentru a obtine o astfel de proprietate.

Toate cercetarile efectuate pe specii de drojdii cunoscute - peste 100 - au esuat pana la acest studiu.

"Cautam acest lucru de cateva decenii", a spus Chris Todd Hittinger, profesor de genetica la Universitatea Wisconsin din Madison, coautor al studiului.

"Iar acum ca l-am gasit, stim ca este fara niciun dubiu specia care lipsea pentru obtinerea acestei drojdii hibride ce permite o fermentare la rece a berii. Singurul lucru pe care nu il stim inca este daca o specie hibrida similara exista pe undeva in natura in stare salbatica, nedescoperita", a adaugat el.

Descoperirea noii specii misterioase de drojdie reprezinta rezultatul unui studiu de amploare, coordonat de Jose Paulo Sampaio si Paula Goncalves, de la Noua Universitate Lisabona din Portugalia.

Unul dintre colaboratorii lor de la Institutul pentru Biodiversitate si Cercetari asupra Mediului din Argentina a descoperit microorganismul, in acarienii care infecteaza fagii din Patagonia, al caror ADN seamana extrem de mult cu jumatatea de ADN a drojdiei hibride ce permite fermentarea berii lager.